Skip links

Un formular de contact nu mai trimite emailuri, de cele mai multe ori, pentru că site-ul trimite mesajele direct de pe serverul de găzduire, fără autentificare, iar serviciile de email le resping sau le mută în spam. Soluția obișnuită e trimiterea prin SMTP autentificat, de pe o adresă a domeniului tău, cu înregistrările SPF, DKIM […]

Mircea Săplăcan17 nov. 20266 min de citit

Formularul de contact nu trimite emailuri

Mircea Săplăcan

17 noiembrie 2026

Plic alb închis, așezat pe un fundal negru, simbol al mesajului trimis

Un formular de contact nu mai trimite emailuri, de cele mai multe ori, pentru că site-ul trimite mesajele direct de pe serverul de găzduire, fără autentificare, iar serviciile de email le resping sau le mută în spam. Soluția obișnuită e trimiterea prin SMTP autentificat, de pe o adresă a domeniului tău, cu înregistrările SPF, DKIM și DMARC configurate corect. Mai rar, cauza e o actualizare care a stricat formularul sau o adresă de destinație greșită.

Problema e greu de observat. Vizitatorul vede mesajul de confirmare și pleacă liniștit. Tu afli abia când scad cererile de ofertă sau când un client sună să întrebe de ce nu i-ai răspuns.

Cum verifici în cinci minute dacă formularul funcționează

Fă testul ca un client obișnuit, de pe telefon și de pe calculator:

  • completează formularul cu o adresă de email personală, din afara firmei;
  • verifică adresa care trebuie să primească cererile, inclusiv dosarele Spam și Promoții;
  • deschide mesajul primit și uită-te la expeditor și la adresa la care pleacă răspunsul tău;
  • verifică în panoul WordPress dacă pluginul de formulare a salvat cererea;
  • apasă Răspunde și verifică dacă mesajul pleacă spre vizitator.

Rezultatul îți spune unde e problema. Dacă mesajul nu ajunge deloc, problema e la trimitere. Dacă ajunge în spam, problema e de obicei la autentificarea domeniului. Dacă ajunge, dar răspunsul pleacă spre adresa ta, formularul e configurat greșit.

Pictogramă albastră de email cu plic alb, pe fundal albastru

Funcția de email a serverului sau SMTP

WordPress trimite emailurile prin funcția wp_mail. Implicit, aceasta folosește funcția mail din PHP: serverul de găzduire trimite mesajul direct, fără să se autentifice la un serviciu de email.

Serviciile de email verifică dacă serverul care trimite are dreptul să trimită în numele domeniului tău. Un server de găzduire partajată trimite mesaje pentru multe site-uri. Adresa lui poate ajunge pe o listă de blocare din cauza altui site de pe același server.

SMTP autentificat înseamnă că site-ul se conectează, cu utilizator și parolă, la un cont de email real și trimite prin el. Contul poate fi pe serverul de email al domeniului, în Google Workspace, în Microsoft 365 sau la un serviciu de trimitere pentru emailuri tranzacționale. În WordPress, legătura se face cu un plugin de SMTP, de exemplu WP Mail SMTP.

Multe pluginuri de SMTP pot ține și un jurnal al emailurilor trimise. Jurnalul arată dacă site-ul a încercat să trimită mesajul și ce eroare a primit.

Expeditorul greșit, o cauză frecventă

Multe formulare sunt configurate să trimită mesajul în numele vizitatorului. În câmpul De la apare adresa clientului, de exemplu o adresă de Gmail sau de Yahoo. Serverul tău nu are dreptul să trimită în numele acelor domenii. Mesajul pică verificările SPF și DMARC, iar serviciul de email îl respinge sau îl pune în spam, după politica domeniului respectiv.

Configurarea corectă are două părți:

  • expeditorul e o adresă de pe domeniul tău, de exemplu site@firmata.ro;
  • adresa vizitatorului intră în câmpul Reply-To, astfel încât butonul Răspunde trimite mesajul direct clientului.

SPF, DKIM și DMARC pe scurt

Cele trei înregistrări se adaugă în DNS-ul domeniului și dovedesc că mesajele trimise în numele tău sunt legitime:

  • SPF: lista serverelor care au voie să trimită emailuri pentru domeniul tău;
  • DKIM: o semnătură digitală adăugată fiecărui mesaj, verificată de destinatar cu o cheie publicată în DNS;
  • DMARC: regula care spune ce se întâmplă cu mesajele care pică verificările SPF și DKIM, plus adresa la care primești rapoarte.

Un domeniu are o singură înregistrare SPF. Când adaugi un serviciu nou, de exemplu Google Workspace sau o platformă de newsletter, îl incluzi în aceeași înregistrare. Două înregistrări SPF separate fac verificarea să eșueze.

La DMARC, începi cu politica p=none, care doar raportează. Treci la quarantine sau reject după ce rapoartele arată că toate serviciile prin care trimiți trec verificările.

Din februarie 2024, Google și Yahoo cer ca toate mesajele primite să treacă verificarea SPF sau DKIM. Expeditorii care trimit volume mari au nevoie de toate trei, inclusiv DMARC. Rezultatul verificărilor îl vezi direct în mesaj: în Gmail, opțiunea de afișare a mesajului original arată pentru SPF, DKIM și DMARC dacă au trecut sau au picat.

Cererile ajunse în spam sau păstrate doar în site

Unele pluginuri de formulare salvează fiecare cerere în baza de date a site-ului. Altele doar trimit emailul și nu păstrează nimic. Contact Form 7, de exemplu, salvează mesajele numai împreună cu un plugin suplimentar, cum e Flamingo.

O copie în site ajută în două situații. Dacă emailul nu a ajuns, cererea există totuși în panou. Dacă vrei să știi câte cereri au venit într-o lună, le numeri acolo. Cererile salvate conțin date personale, așa că le păstrezi doar cât ai nevoie și le ștergi periodic.

Un alt motiv pentru care formularul pare stricat e protecția antispam din site. O cheie reCAPTCHA înregistrată pentru alt domeniu, rămasă după mutarea site-ului, sau un filtru configurat prea strict blochează și cererile reale. De multe ori nimeni nu află, pentru că eroarea apare doar în browserul vizitatorului.

Verificarea după actualizări și în fiecare lună

Formularele se strică des după actualizări: ale pluginului de formulare, ale temei, ale pluginului de cache sau ale WordPress. Un plugin de optimizare care amână scripturile poate lăsa butonul de trimitere fără efect.

Un ritm de verificare care funcționează:

  • după fiecare actualizare: un mesaj de test;
  • lunar: un test complet, cu verificarea dosarului Spam și a expeditorului;
  • după schimbarea găzduirii sau a serviciului de email: verificarea SPF, DKIM și DMARC;
  • la magazinele online: și emailurile de comandă, de confirmare a plății și de resetare a parolei.

În WordPress Care Plan aplicăm actualizările controlat, după ce analizăm impactul fiecărei versiuni, iar orele de suport front-end acoperă și modificări de formulare. Ritmul complet de întreținere e descris în articolul despre mentenanța website-ului.

Dacă formularul funcționează și cererile tot au scăzut, cauza e în altă parte. Câteva semne de urmărit găsești în articolul cum știi dacă website-ul tău vinde cât trebuie.

Întrebări frecvente

De ce ajung emailurile din formular în spam?

De obicei, pentru că mesajul pleacă de pe serverul de găzduire fără autentificare sau pentru că domeniul nu are SPF, DKIM și DMARC configurate. Trimiterea prin SMTP autentificat, de pe o adresă a domeniului tău, rezolvă în cele mai multe cazuri problema.

Ce plugin folosesc pentru trimiterea prin SMTP?

Orice plugin de SMTP întreținut activ, de exemplu WP Mail SMTP. Contează mai mult contul prin care trimiți: o adresă reală de pe domeniul tău, cu SPF și DKIM configurate.

Pot pune adresa vizitatorului ca expeditor?

Nu e recomandat. Mesajul pică verificările de autentificare și poate fi respins. Pune ca expeditor o adresă de pe domeniul tău, iar adresa vizitatorului în câmpul Reply-To.

Cât de des testez formularul de contact?

După fiecare actualizare și cel puțin o dată pe lună. Un test durează câteva minute și arată imediat dacă cererile ajung.

Mircea Săplăcan

Emiral Media face și administrează site-uri de firmă din 2006.